Pe 14 noiembrie 2025, la Departamentul formare competențe speciale al Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, mun. Ungheni, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA) a organizat sesiunea de informare „Participarea echitabilă în sectorul de securitate – bariere, soluții și politici”. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea angajamentului privind securitatea umană incluzivă”, susținut de Institutul pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) prin proiectul BREN – Consolidarea Rezilienței în Vecinătatea Estică.
La discuții au participat reprezentanți și reprezentante ai/a subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Vamal și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din teritoriu.
În deschiderea evenimentului, moderatoarea sesiunii, Rodica Panța, manageră de programe de cercetare în cadrul PISA, a subliniat că aceasta este prima activitate locală dintr-o serie de trei planificate în diferite regiuni ale țării:
„Este primul eveniment în teritoriu, în cadrul proiectului Consolidarea angajamentului pentru o securitate incluzivă și centrată pe oameni. Sunt planificate trei activități în diferite regiuni ale Republicii Moldova, dar primii sunteți voi, la Ungheni. Ne dorim să înțelegem care sunt barierele locale și cum putem consolida cooperarea dintre instituțiile de stat și societatea civilă în promovarea egalității de gen, diversității și securității incluzive.”
Ea a reamintit că PISA își centrează intervențiile pe conceptul de securitate umană, punând accent pe implementarea Agendei Femeilor, Păcii și Securității (Rezoluția 1325 a CS ONU), reziliență democratică și integrare europeană.
În mesajul de deschidere, Elena Mârzac, directoarea PISA și expertă în securitate și comunicare strategică, a explicat de ce agenda Femeilor, Păcii și Securității este esențială pentru Republica Moldova și, în mod special, pentru comunitățile de frontieră:
„Nu mai este cazul să demonstrăm de ce avem nevoie de femei în sectorul de securitate. Întrebarea este cum facem ca vocea lor să fie auzită, cum îmbunătățim colaborarea între instituții și cum construim încredere, astfel încât bărbații să ne vadă parteneri, nu competitori.”
Ea a subliniat importanța Ungheniului ca zonă-pivot la frontiera Uniunii Europene:
„Comunitatea dumneavoastră este una strategică – un coridor de mobilitate, energie și informație. Sunteți primii care întâlnesc cetățeni și pasageri la frontieră și trebuie să corespundeți standardelor europene, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen, buna guvernare și comunicarea cu comunitatea.”
La rândul său, Valeriu Straticiuc, comisar principal și șef adjunct interimar al Direcției „CIPAL” a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, a evidențiat legătura dintre Rezoluția 1325 și o viziune modernă asupra securității:
„Această rezoluție ne reamintește că femeile trebuie să fie parte integrantă în prevenirea conflictelor, negocierea păcii și reconstrucția post-conflict. Cred cu tărie că femeile nu sunt doar beneficiari ai securității, ci și arhitecte ale păcii.”
Reprezentanta de țară a proiectului BREN, Tatiana Chebac, a pus accent pe importanța lucrului direct cu oamenii din teritoriu:
„Pentru noi este foarte important să lucrăm cu sistemul de instituții, dar și să venim în teritoriu și să stăm de vorbă cu oamenii care fac securitate în fiecare zi. Ei cunosc cel mai bine obstacolele, provocările și soluțiile – noi venim să ascultăm, să sprijinim și să construim împreună.”
În prima prezentare tematică, Elena Mârzac a vorbit despre transformarea graduală a sectorului de securitate din Republica Moldova – de la o viziune strict militară la una centrată pe securitatea umană:
- Rezoluția 1325 recunoaște că femeile joacă un rol esențial în prevenirea și soluționarea conflictelor, în procesele de pace și în gestionarea crizelor (refugiați, pandemii, situații de urgență).
- Femeile și bărbații percep diferit riscurile, amenințările și vulnerabilitățile, în funcție de gen, vârstă și mediul în care trăiesc.
- Implicarea femeilor în structurile de decizie și în misiuni de securitate aduce mai multă empatie, comunicare, mediere și atenție la nevoile comunităților.
„Mai mult de jumătate din populația țării sunt femei. În condițiile în care una dintre marile provocări ale Republicii Moldova este lipsa resurselor umane calificate, statul nu-și poate permite să ignore acest potențial în sectorul de securitate și apărare”, a subliniat Elena Mârzac.
Vadim Vieru, avocat și expert Promo-LEX, a prezentat principalele concluzii ale studiilor privind participarea femeilor în sectorul de securitate și apărare și barierele cu care acestea se confruntă. Datele colectate din ministere și structuri de forță arată:
- Subreprezentarea femeilor în funcții de conducere, chiar dacă în unele instituții procentul femeilor în total personal este în creștere.
- Percepția persistentă că „nu sunt probleme” în promovarea femeilor, deși cifrele indică altceva.
- Stereotipuri de gen care descurajează sau limitează accesul femeilor la anumite funcții – ideea că „nu sunt suficient de rezistente fizic”, că locul lor este „mai degrabă în contabilitate sau resurse umane” sau că „trebuie să aleagă între familie și carieră”.
- Un nivel îngrijorător de hărțuire și tratament diferențiat, combinat cu o subraportare masivă.
„Fiecare a treia femeie intervievată consideră că hărțuirea la locul de muncă este o problemă. Aceste date ne arată clar că nu putem spune că ‘nu avem probleme’. Avem politici puse pe hârtie, dar avem încă mult de lucru la nivel de implementare și de cultură organizațională”, a subliniat Vadim Vieru.
În a treia intervenție, Cornelia Ursu, consilieră în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și responsabilă de coordonarea implementării Rezoluției 1325, a prezentat cadrul național de politici:
- Primul Program Național de implementare a Rezoluției 1325 (2018–2021) și a doua generație a programului (2023–2027).
- Instituțiile responsabile – MAI, Ministerul Apărării, SIS, CNA, Procuratura, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Biroul pentru Reintegrare – lucrează împreună cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare.
- Progresul în creșterea vizibilității femeilor în sectorul de securitate, dar și persistența stereotipurilor, discriminării și lipsei de raportare a cazurilor de hărțuire.
„Agenda Femeilor, Păcii și Securității nu este doar despre femei. Este despre cum folosim potențialul atât al femeilor, cât și al bărbaților pentru a construi comunități mai sigure și mai reziliente”, a explicat Cornelia Ursu.
În încheiere, ea a transmis un mesaj care a rezonat cu întreaga sală: „Pacea nu este doar prerogativa factorilor de decizie. Pacea începe de la fiecare dintre noi – de la felul în care comunicăm acasă, în comunitățile noastre și la nivel național.”
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, participanții și participantele au discutat:
- experiențe concrete de colaborare cu școlile, administrația publică locală și bibliotecile din regiune;
- situații în care prezența femeilor în echipe a contribuit la dezamorsarea conflictelor și la gestionarea calmă a unor incidente;
- nevoia de condiții de lucru prietenoase pentru femei și bărbați: spații adecvate, regim flexibil de muncă, suport pentru îngrijirea copiilor, acces la consiliere psihologică;
- importanța programelor de mentorat și leadership pentru tinerele și tinerii care vor să-și construiască o carieră în sectorul de securitate.
La finalul sesiunii, organizatorii și participanții au convenit asupra câtorva direcții-cheie de acțiune:
- Continuarea eforturilor de creștere a participării femeilor în sectorul de securitate și apărare, inclusiv în funcții de conducere și în poziții operaționale.
- Consolidarea colaborării dintre instituțiile de stat, societatea civilă și comunități locale pentru implementarea agendei Femeilor, Păcii și Securității.
- Intensificarea activităților de sensibilizare pentru combaterea stereotipurilor de gen și crearea unei culturi organizaționale bazate pe respect și egalitate.
- Îmbunătățirea capacităților de comunicare strategică, astfel încât mesajele despre egalitate de gen, securitate umană și integrare europeană să ajungă clar și credibil la cetățeni.
- Încurajarea tinerelor și tinerilor să se implice în sectorul de securitate și apărare, inclusiv prin programe de formare, mentorat și promovare a modelelor pozitive.
Sesiunea de la Ungheni este parte a unui ciclu de activități prin care PISA, împreună cu partenerii săi, urmărește să transforme Agenda Femeilor, Păcii și Securității dintr-un document de politici într-un proces viu, ancorat în realitatea de zi cu zi a comunităților și instituțiilor din Republica Moldova.